miercuri, 23 noiembrie 2016

De ce nu e ok televizorul sau tableta pentru copii.

Eeeee ghici, ghicitoare!

Am o vorba legat de asta si nu numai. Ce-i drept o folosesc cam des zilele astea:) - A da asta e un mic ceva despre mine, am tendinta de a capata ticuri verbale. Le prind, le folosesc vreo 2-3 saptamani, caut altele. Nu m-am documentat in psihologie ce inseamna dar o sa ajung si acolo.

Revenind - expresia este "De parca pe vremuri, in pesteri...." si aici continuati voi cu ce vreti!
Eu am asa in repertoriu: - mancau cu lingurita, mancau piureuri pasate la blender, neaparat vertical,  se uitau la tv, se uitau la tv cand mancau, cand gaseau telecomanda etc :)

Ati inteles idea!
Din cat am citit eu, voi cauta si sursele sa le adaug postarii, dar acum scriu pe fuga pana se trezeste bebe, televizorul este bau bau. Big time!
De ce? Zic imediat ...
Undele transmise de lumina albastra a televizorului tin creierul omului intr-o stare hipnotica (doar uitati-va la oricine se uita la televizor). Creierul uman poate se procesesze succesiuni de activitati asa ca daca se uita la televizor pai asta face, daca mananca si se uita la televizor, face doar sa se uite la televizor nici nu reuseste sa proceseszee ca a mancat ceva. Se scurtcircuiteaza si gata!
Probabil va ganditi eh si ce? Mai ne relaxam si noi adultii. Asa e, dat fiind ca suntem adulti putem lua decizii pentru noi, cu buna stiinta si intelegand consecintele.
Dar copiii?
Un copil este in continua explorare, are nevoie se cunoasca, sa incerce, sa auda, sa simta etc daca se aseaza in fata unui televizor (tableta) isi pierde timpul acela pretios care il poate ajuta sa invete. El nu e in stadiul in care are nevoie de relaxare, de fapt tot adultul e acolo si spera ca sta copilul intr-un loc 5-10 min ca sa se poata odihni. Stim cu totii ca un copil este ca un titrez si cat de greu ne mobilizam noi adultii sa facem fata energiei lor,
Va e teama ca se plictiseste si plange? sau mai explicit, tipa? asa cum face domnisoara mea? Ei bine, e util pentru noi sa stim ca au si ei nevoie de momentele lor de plictis. Scurte. Dar productive si ii ajuta in auto cunoastere, dezvoltare, la creativitate. Sunt bune pentru creierul lor care munceste fara odihna, nu o luati ad literam si al nostru face la fel dar vreau sa spun ca e o diferenta de cat invata un copil intr-o zi si cat invata un adult. https://www.weforum.org/agenda/2016/09/being-bored-is-good-for-children-and-adults-this-is-why

Asa ca dragilor, incercati asa cum fac si eu, din rasputeri sa va implicati activ in viata copiilor vostri si sa nu ii lasati in fata televizorului. Nu va fi posibil de fiecare data. Sunt constienta de asta. Ma simt cu musca pe caciula si eu, dar incerc. Pentru EA.

Daca reusiti sa nu se uite copilul deloc la televizor sau la tableta, cum? Impartasiti experientele voastre cu noi!

3 comentarii:

  1. Bună.Sunt mămica de 3 copii. Acestia au 7,7 ani; 4,7 ani si 2,7 ani. Copii mei se uitat extrem de rar la tv?cum? Extrem de simplu nu avem tv in casa.Nici tabletă nu avem. Pe telefoane care nu sunt din cele mai noi nu avem jocuri sau altceva. Deci dacă le dau care un desen animat iarna, o dată la cateva saptamani bune sau mai rar e sărbătoare si observ un lucru atunci, care nu îmi place deloc ,devin zombie si tot mai vor si nu mai sunt coerent când discut cu ei. In rest se joaca între eu,se cearta,citit povesti,cântăm, mai lucram impreuna chestii- nu atat de mult însă pe cat mi.as foto,dar e din cauza mea.sincer nici eu nu sufăr dupa tv, la care am renuntat in 2000 când am devenit studenta

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este un exemplu de urmat, adevarul este ca din pacate prea suntem implicati in lumea tehnologiei incat uitam ca anumite momente merita sa fie petrecute in linistea familiei.

      Ștergere
  2. Bună.Sunt mămica de 3 copii. Acestia au 7,7 ani; 4,7 ani si 2,7 ani. Copii mei se uitat extrem de rar la tv?cum? Extrem de simplu nu avem tv in casa.Nici tabletă nu avem. Pe telefoane care nu sunt din cele mai noi nu avem jocuri sau altceva. Deci dacă le dau care un desen animat iarna, o dată la cateva saptamani bune sau mai rar e sărbătoare si observ un lucru atunci, care nu îmi place deloc ,devin zombie si tot mai vor si nu mai sunt coerent când discut cu ei. In rest se joaca între eu,se cearta,citit povesti,cântăm, mai lucram impreuna chestii- nu atat de mult însă pe cat mi.as foto,dar e din cauza mea.sincer nici eu nu sufăr dupa tv, la care am renuntat in 2000 când am devenit studenta

    RăspundețiȘtergere